Ziua 2. Crivaia-Anina-Resita-Crivaia

A doua zi ne-am propus o drumetie cu atv-ul si motorul (pentru asta ne deplasasem pana acolo, doar).
Daca la inceput drumul a fost foarte usor, aproape banal, pe parcurs am trait emotii puternice. Pentru atv nu e aproape nimic imposibil de trecut dar pentru un BMW de talia celui cu care era prietenul nostru nu e tocmai simplu. Dar, dupa situatii si situatii care mai de care mai emotionante am ajuns cu bine la cabana unui ocol silvic unde ne-au intampinat doboratorii de copaci, cei care produsesera drumul accidentat pe care venisem noi. Din pacate nu am foarte multe foto de pe traseu, cu cele mai nebunesti portiuni de drum pentru ca eram prea concentrati pe drum si mai putin pe foto. Am avut cu mine tone de echipament pentru drum de munte (bocanci, cizme de cauciuc, costum de ploaie, etc.) si pana la urma am ramas cu pantaloni de in si tenesi crem care, culmea, la cum aratau dupa nu ai fi zis ca am mers pe un drum forestier cu namol si apa. Am ceva filmulete dar care nu se pot incarca aici din lipsa de spatiu.
Baietii din Maramures veniti la taiat de copaci (poza este cu unul dintre ei, Dumitru) aveau familiile acasa (doar seful de echipa era cu familia, dar acum era plecat in Resita la cumparaturi) si muncesc in conditii putin spus cumplit de grele. Se poate vedea si din poza conditia fizica, una nelucrata la sala ci in conditii de munca extraordinare.
Drumul prin padure a fost emotionant si pentru faptul ca la orice intersectie de poteci nu stiai incotro sa te indrepti. Noroc cu busola si cu un GPS care cat de cat ne-a indreptat pe drumul cel bun. Anina, primul oras iesit in cale (eu am fost cea mai fericita cand am vazut semne ale civilizatiei) m-a intristat. Din pacate nu am nici o poza, tot ce vedeam parca imi lua mintile si uitam sa scot aparatul foto din portbagaj (ce-i drept era si destul de neplacut sa opresc atv-ul tot timpul ca sa fac poze).
Resita, un oras ingropt in praf si mizerie, a fost de parca m-am intors in timp acum 20 de ani. Barrrr, nu vreau!
Dar, privelistea minunata de la Resita la Valiug merita orice urma de praf. Este absolut fabiulos. Nu stiu daca ne-am intalnit cu 10 masini, cu nici un TIR, serpentinele sunt pe un drum cu imagini de vis, ce mai , parca ai fi in Elvetia. Absolut fabulos. Aproape ca nu mai vroiam sa se termine. Minunat!
atv-ul!